Virgil era un baiat bun

Virgil era un baiat bun. Zice lumea ca taica-su trebuia sa declare la starea civila pe primul baiat al familiei si, dupa ce a luat citeva paharele sa-si faca curaj, nu mai stia care dintre poetii romani trebuia sa dea nume celui ce-i va duce vestea-n lume. Asa ca i-a spus Virgil. Pare-se ca mama ar fi vrut sa-l cheme Horatiu.

Virgil avea o casa de discuri, era a lui si a soatei. Cu soata se tinea bine, mai ales ca venise la pachet cu oarece asigurari ale viitoarei bunastari.

Casa de discuri crescuse. Nu era free-lancerita cu perspective care sa nu treaca pe acolo. Toate interesate, cum altfel, de o frumoasa cariera intr-o companie de succes. Unele chiar si de farmecul personal al lui Virgil. Virgil nu se putea manifesta decit in spatele usilor inchise. In spatele usilor inchise era galant, sigur, sarmant si spiritual. In fata usii, a usii soatei, mai cu seama, era nesigur si incurcat. Toate fetele din casa de discuri vazusera spatele usii inchise, deci si pe Virgil cel galant. Si toate suspinau de mila lui, ca traieste o viata dull, si uite ce om bun e el...
Mitul lui Ceausescu, om bun, pacat ca se-nsurase cu ea, care era o scorpie, ajunsese sin in casa de discuri.

(va urma)

butonul de avarie

de cind am venit in bucuresti ma intreb cum ar circula lumea daca nu s-ar fi inventat luminile de avarie. ai de parcat undeva aiurea, dar aiurea complet? avarie. ai depasit la limita si un coleg din trafic te-a lasat sa intri in fata lui? avarie. mergi pe linia de tramvai? avarie. triplezi? avarie, din nou.

e ca si cum o constiinta suprema a traficului s-ar fi gindit ca pentru toate problemele soferilor trebuie sa aiba o solutie si a inventat.... luminile de avarie. ele sunt scuza pentru mii de nesimtiti care parcheaza pe a doua banda exact in fata intrarii in magazinul in care avea treaba, e scuza perfecta daca parchezi pe trecerea de pietoni si multe alte timpenii pe care le fac vajnicii cetateni care urla pe toate forumurile ca suntem o tara de tarani necivilizati care nu stiu sa se comporte... tot ei sunt aia care vor institutii care sa functioneze, tot ei sunt cei care tipa ca lucrurile nu se intimpla repede aici.

si tot ei sunt cei care spun ca.... am sa respect regulile cind toti ceilalti or sa se respecte. uf, eu zic sa vina cineva sa dea startul de cind sa nu mai apasam butonul de avarie.